• General
  • Itinerariu
  • Excursia include
  • Pareri
  • Intrebari

Denumită și “Cetatea Soarelui”, Helis se afla în cadrul complexului arheologic Piscul Crăsani, în zona localităţii ialomiţene Balaciu, pe malul stâng al râului Ialomiţa.

Cetatea este amplasată strategic fiind înconjurată de dealuri și este, asemeni multor obiective turistice din România, un loc cu legende. Bătrânii locului spun că cetatea ar ascunde o comoară îngropată de regele Dromichete, cu puţin timp înainte de a muri. Este vorba despre nenumărate bijuterii din aur, bătute cu pietre preţioase, precum şi o sumedenie de alte podoabe şi monede, toate confecţionate din metale preţioase.

Cetatea Helis, pe langa faptul ca era o fortificatie greu de cucerit, era şi un puternic centru religios, şi în zona sacră au mai fost scoase la iveală obiecte de cult şi magie. Altarul decorat cu motive solare, vasele pentru jertfe, cu ţeste de berbec sau de ţap pe capace, clondirele pentru libaţii, rython-ul în formă de corn, decorat cu cap de cal, farfuriile cu capete de păsări, idolii femeieşti, talismanele din arşice de miel şi oaie, trusele de magie, formate din tub de os cu o margine lăţită, în care s-au păstrat pietricelele pentru descântece, forme de pâini sau turte decorate cu crestături şi altele dovedesc nivelul extraordinar de civilizaţie la care ajunsese populaţia Cetăţii Soarelui.

Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că Helis a reprezentat în vechile vremuri ale istoriei un adevărat centru comercial. Populaţia geto-dacă din interiorul cetăţii Helis realiza numeroase schimburi comerciale pe râul Ialomiţa, care la vremea respectivă era considerată cea mai importantă arteră navigabilă a zonei de sud – est din străvechea Dacie. În sprijinul acestei afirmaţii stau atât monedele descoperite în aşezările de la Crăsani şi Copuzu, monede getice locale sau sud-dunărene, ca şi monede provenind din Thasos, Macedonia Prima, Dyrrhachium, Tomis sau Imperiul roman. Tot cercetarile arheologice au scos la iveală faptul că Helis-ul a fost locuit încă din paleolitic şi neolitic, epoci ale istoriei destul de îndepărtate ca timp, cultură şi civilizaţie, faţă de perioada geto-dacă, care confirmă practic existenţa aşezărilor umane în această zonă a Bărăganului.

Legată de numărul solilor cereşti este, fără îndoială, şi o inscripţie cu litere latine de pe un vas descoperit la Helis, care se citeşte S-ILVAN SAX şi care se traduce prin ”Se jertfesc (se înţeapă) şase” (cf. rom. albină; latin. sex ”şase”). Locul este încărcat de magie, ce se simte şi în aer; lacurile Sărăţuica, Neamţu şi Rogozu, din arealull cetăţii, sunt tămăduitoare. Documente descoperite recent atestă că aici a avut loc lupta de la Rovine, că de aici a plecat neamul Corvineştilor şi multe alte lucruri senzaţionale pentru istoria noastră.

Sfârşitul existenţei davei de la Crăsani se plasează în cursul secolului I î.e.n. Aşezările deschise şi acropola au fost distruse de un incendiu puternic, după care locuirea a încetat definitiv în această zonă.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

Nu sunt detalii.

Nu sunt detalii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

There are no reviews yet.

Fii primul care lasă un review la “Ruinele cetăţii geto-dacice Helis și piscul “Crăsani””

Nu sunt detalii