• Overview
  • Trip Outline
  • Trip Includes
  • Trip Excludes
  • Reviews
  • FAQ

Sursa: Călător prin România

Monumentul este localizat in cimitirul orasului radauti si este realizat din bronz. Are un soclu din piatra si o statuie care ilustreaza un soldat din antichitate. Statuia are o lungime de 1.10m, latime de 0.70m si inaltime de 1.60m. Intr-o parte a statuii stau inscrisi anii 1914-1918, iar pe soclu se afla incastrat un basorelief din marmura pe care este inscrisa o strofa in Lb. Germana si Lb. Romana. Statuia este realizata de E.W. Becker.

Întrucât, la izbucnirea Primului Război Mondial Bucovina era parte integrantă a Imperiului austriac, când s-a dat mobilizarea generală pe întregul teritoriu al imperiului (31 iulie 1914), toţi rezerviştii, care aveau până la 31 de ani, au fost încorporaţi în marea armată imperială. Fiind o armată multietnică, pentru a nu exista trădări sau fraternizări, cei încorporaţi erau dislocaţi în alte regiuni decât cele de baştină. Aceşti soldaţi bucovineni, de origine românească, au luptat pentru cauza imperiului austriac, spre deosebire de soldaţii din armata regală română care aveau ca scop eliberarea tuturor provinciilor româneşti aflate vremelnic sub alte stăpâniri.

Regimentul de infanterie nr. 22, care, în timp de pace, staţiona la Rădăuţi, era format din soldaţi care nu erau de origine română (nemţi, cehi sau unguri) au fost deplasaţi în regiunea Zaleszczyki, iar nou-formata brigadă nr. 35 rezervişti la frontiera Bucovinei cu Rusia. În dimineaţa zilei de 6 august 1914 a început războiul contra Rusiei. Întrucât, destul de repede, situaţia de pe front s-a înrăutăţit, ruşii ocupând Cernăuţiul, a fost ordonată o nouă mobilizare a tuturor bărbaţilor până la vârsta 42 de ani împliniţi. Conform documentelor, în februarie 1915, în zona Rădăuţi, nu mai erau bărbaţi mai tineri de 42 de ani. La 31 decembrie 1914, Rădăuţiul este ocupat de armata rusă, dar la 10 februarie 1915, după lupte grele duse pe străzile oraşului, armata austriacă eliberează oraşul. La 20 iunie 1916, ruşii reocupă oraşul pentru circa un an. La 19 iulie 1917, Armata a VII-a austro-ungară, operând dinspre Transilvania, reuşeşte să reocupe bazinul rădăuţean, armata rusă, fiind în retragere, provoacă distrugeri foarte mari oraşului.

În toamna anului 1918 are loc disoluţia Imperiului Austriac, iar armata imperială s-a autodizolvat. Soldaţii de pe front căutau să ajungă acasă, câţi nu căzuseră prizonieri. Mulţi rădăuţeni şi-au pierdut viaţa în timpul călătoriei spre casă. Între 1 şi 6 noiembrie s-au dizolvat şi cele două regimente bucovinene, rădăuţenii, majoritatea rezervişti, întorcându-se acasă la familiile lor. În toamna anului 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei a adresat o cerere către guvernul regal român din Iaşi să ocupe militar Bucovina pentru a o apăra de bandele de tâlhari care făceau aici legea de câteva luni atentând la viaţa, averea şi libertatea bucovinenilor. La 7 noiembrie Divizia 8 română condusă de generalul Iacob Zadik, din cadrul Corpului 4 Armată, comandat de generalul Nicolae Petala, păşeşte pe pământul Bucovinei.

Iată numele lor care este scris pe fiecare cruce: Cora Covaci, Ilarion Ihbirdze, Apolon Teunvalz, Ştefan Chimiescu, Julius Kraus, Rudolf Cehring, K. Lichtenwalder, E. Alexandrovici, Konrad Klein, Micloş Osuesan, Peter Lebu, R. Schallmaer, Franz Bayr, Zenovie Antochie, Heinz Lehmann, Richard Helbrich, Hermann Schröder, Heinrich Dohmen, Johann Klaps, Max Haupt, Albert Schaper, Otto Cunhold, Gustav Fahsel, Otto Bornemann, Nich. Tovarnischi, Leon Candriuc, Adolf Jurth, Hermann Fritze, Karl Gärtig, Franz Konietzny, Aurel Laszlo, Hermann Stein, Paul Paber, Wenzel Göhler, Rudolf Ernst, Eberhard von Schaeven, Josef Spachmann, Wilhelm Haak, Adolf Born, Otto Ehricke, Michel John, Wilhelm Merthe, Alex Stechow, Paul Albertsen, E. Murjdschwitz, Walter Kräuse, Christof Sollner, Waldemar Cehrke, Phil Niebergall, Bernhard Lance, Josef Spachmann, Wilhelm Haak, Karl Pohl, Ed. Schmidke, Paul Preuss, Ioan Borşan, Peter Brix, Adolf Kelling, Josef Watolla, Georg Kahl, Frity Goldmann, Casimir Dolinschi, Heinrich Dohmen, Andras Jarcsany, Hyronimus Hönen, Karl Ruthe, August Diffort, Hans Kriesel, Ernst Russ, Gustav Fahsel, Gustav Downar, E. Fuchs, Fr. Brandt, Gustav Krause, Michael Frajco, J. Petronz, Fr. Watermann, J. Crockevici, J. Echermeer, B. Waries, Nistor Frunză, J. Marovengy, St. Vasbonikov, Gr. Pavlovici, Karl Leon, Johann Stecico, Josef Vrabiel, Cucoş Amfilochi, T. Caurilovici, Petru Piticar, Franz Arort, Fr. Köppenkastrop, Johannes Scheel, Peter Jonczyk, Hermann Bethge, Georg Linz, Wilhelm Köbe, Hermann Bär, Heinrich Wiegmann, Friedrich Code, Heinrich Lickefett, Franz Hanus, Hermann Bethge, Karl Berg, Otto Förster, Hugo Martin, Josef Pawletta, Peter Istvan, Emauel Szabo, C. Sauerbrell, Eduard Hueber, Wilhelm Heutensleben, Richard Helbrich, Wilhelm Filusch, Otto Kranich.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

Nu sunt detalii.

Nu sunt detalii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

Nu sunt detalii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

There are no reviews yet.

Fii primul care lasă un review la “Monumentul soldaților căzuți în Primul Război Mondial – Municipiul Rădăuți”

Nu sunt detalii