• General
  • Itinerariu
  • Excursia include
  • Pareri
  • Intrebari

Sursa:

Istoria consemnează că locaşul a fost construit înainte de 1734, de boierul Constantin Balş, şi a fost dăruit satului Sucmezeu (azi Pogleţ), primind hramul Blagoveşteniei (Buna Vestire). Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, schitul este pomenit în acte cu numele de „Poglici“, semn că începuse deja să nu se mai folosească numele satului, Sucmezeu.

Biserica de lemn cu hramul „Buna Vestire“ Pogleţ este construită din bârne de stejar, dispuse orizontal şi încheiate la colţuri în „coadă de rândunică“. Pentru întreaga construcţie meşterii lemnari au folosit doar cuie de lemn. Acoperişul este de şindrilă, reînnoită ultima dată la reparaţiile din 1997.

Exteriorul, ca şi interiorul bisericuţei, dă măsura dibăciei şi delicateţii cu care meşterii din vechime ştiau a struni lemnul, a-i da forme şi chip nou, ca să trăiască veşnic. Un brâu sub formă de funie răsucită, simbolizând speranţa creştină, încinge protector locaşul la mijlocul pereţilor de bârne. Alte două şiruri, unul de forma funiei răsucite, altul în zigzag, înconjoară biserica un pic deasupra talpei. De altfel, cele trei brâie constituie un element arhitectural ce particularizează bisericuţa din Pogleţ în rândul locaşurilor similare din Moldova. În aceeaşi notă se înscriu şi cerdacul, sprijinit pe stâlpi sculptaţi cu măiestrie şi decoraţi cu motivul rombului, precum şi portalul de intrare, prevăzut cu o splendidă acoladă.

Interiorul poartă pecetea gingăşiei. Totul e aşezat în cea mai bună rânduială, iar lemnul a primit şi aici harul celor care i-au croit veşmintele. Aşa cum notează şi cercetătorii Ioana Cristache Panait şi Titu Elian, într-un studiu despre bisericile de lemn din Moldova, bolţile bisericii sunt „remarcabile ca execuţie artistică“, cu nervurile ce delimitează calotele înfăţişând aceeaşi funie răsucită. De asemenea, cheia de boltă prezintă delicate motive florale.

Nu pot fi trecuţi cu vederea nici stâlpii sculptaţi ai peretelui despărţitor. „Catapeteasma este cea originală. Picturile, probabil, au mai fost refăcute în decursul timpului, însă nu toate“, explică maica stareţă. Tezaurul de la interior, precum şi zestrea arhitecturală au făcut ca bisericuţa de la Pogleţ să fie trecută în rândul monumentelor istorice din judeţul Bacău.

Odinioară denumit Sucmezeu, parte a vechiului judeţ Tecuci, Pogleţul este azi un cătun din componenţa comunei Corbasca din judeţul Bacău. O legendă spune că numele satului vine de la un regionalism – pogleţ, care în graiul locului ar desemna o ridicătură de pământ.

Schitul e aşezat pe Colinele Tutovei, fiind înconjurat de codrii seculari de stejar, şi se află la circa 45 de kilometri de oraşul reşedinţă de judeţ.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

Nu sunt detalii.

Nu sunt detalii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

There are no reviews yet.

Fii primul care lasă un review la “Mănăstirea Ortodoxă „Buna Vestire Poglet” – Corbasca”

Nu sunt detalii