• General
  • Itinerariu
  • Excursia include
  • Pareri
  • Intrebari

Delta Dunării, întinsă pe o suprafață de 3446 km², cea mai mare fiind în Dobrogea, în România, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Aceasta a fost inclusă în cadrul patrimoniului mondial al UNESCO în anul 1991 și este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel national în țara noastră și ca parc national în cadrul taxonomiei internaționale a IUCN. Aceasta este plasată, din punct de vedere geologic, într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării. Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe.

În arealul deltei au fost identificate 29 de tipuri de habitate de interes comunitar:

  • Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație;
  • Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara;
  • Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare,
  • Comunități cu salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase;
  • Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin;
  • Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație;
  • Dune cu Hippophae rhamnoides;
  • Depresiuni umede intradunale;
  • Dune mobile embrionare (în formare);
  • Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri);
  • Galerii ripariene și tufărișuri;
  • Lacuri eutrofe naturale cu vegetație;
  • Lacuri distrofice și iazuri,
  • Lagune costiere;
  • Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus;
  • Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase;
  • Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte;
  • Pajiști de altitudine joasă;
  • Pajiști aluviale;
  • Pajiști sărăturate de tip mediteranean;
  • Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice;
  • Pajiști xerice pe substrat calcaros;
  • Păduri ripariene mixte, cu plante din lungul marilor râuri;
  • Râuri cu maluri nămoloase;
  • Stepe ponto-sarmatice;
  • Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice;
  • Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului;
  • Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie

Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen).

Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași Directivă a Consiliului European sau aflate pe lista roșie a IUCN.

 

Surse foto:

  • Sorin Onisor
  • Remus Zamfir
  • Iulian Radu
Share sau like daca ti-a placut articolul:
error

Nu sunt detalii.

Nu sunt detalii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:
error

There are no reviews yet.

Fii primul care lasă un review la “Delta Dunării”

Nu sunt detalii