• General
  • Itinerariu
  • Excursia include
  • Pareri
  • Intrebari

Sursa:

Aşezarea este atestată documentar din vremea lui Ştefan cel Mare dar existenţa ei vine probabil dinainte de descălecatul Moldovei. Denumită iniţial Posircani era situată la confluenţa pârâului Caiuţul Mare sau Apa Prali cu râul Trotuş şi se continuă în sus pe malul drept al Trotuşului şi de-a lungul albiei Caiuţului Mic sau Mateiaş cu un cătun numit Târguşorul Căiuţi.

Familia Rosetti, greci la origine, veniţi din Sicilia, este la noi întemeiată de Lascaris, mare logofăt al patriarhiei de Constantinopol şi care a avut doi băieţi, pe Antonie Ruşeţ, fost voievod al Moldovei între anii 1675-1678 şi Constantin Cuparu, se arată în monografie, text bazat pe documente din arhive.

Conacul Răducanu Rosetti, locul unde s-a pregătit urcarea pe tron a lui Alexandru Ioan Cuza, locul de taină şi sfat pentru personalităţile politice importante din Moldova al secolului al-XIX –lea Costache Negri, Vasile Alecsandri, Manolache Costache Epureanu. Aici s-a făcut istoria care avea să schimbe soarta romanilor. După numai trei luni de la depunerea jurământului în fata Parlamentului, noul Principe al României, Carol I, vizitează familia Rosetti la ea acasă, în târguşorul Caiutului. Trei generaţii din neamul Rosettiştilor au contribuit la facerea şi scrierea istoriei naţionale.

Povestea spune că la Căiuţi, în conacul familiei, s-au pregătit multe dintre cele ce au dus la Unirea Moldovei cu Muntenia. Se spune, de asemenea, ca fiul hatmanului Raducanu Rosetti, şi el pe nume Raducanu, i-ar fi dat lui Cuza o moşie, pentru ca astfel Cuza să poată candida la domnie. Implicaţiile şi influenţele neamului Rosetti la deciderea numirii ori detronării domnitorilor români datează încă din secolul al XVII-lea, când primul Rouset, stabilit la Iaşi, respectiv Constantin Rouset, l-a sprijinit în obţinerea tronului Moldovei pe Eustratie Dabija Voda (1661 – 1665). Neamul Rosettistilor a dat vieţii publice româneşti numeroase personalităţi, care aveau puterea financiară şi abilitatea politică necesară pentru a se impune. Acest neam a dat Moldovei doi domni şi a sfătuit mulţi alţii.

În secolul al- XIX-lea întâlnim trei descendenţi ai hatmanului Rosetti, trei generaţii care, pe rând, fac istorie – Raducanu Rosetti, scriu şi analizează istoria – Radu Rosetti, pentru că generalul Radu R. Rosetti să închidă, din păcate, ciclul de viaţă şi probabil, ultimei familii boiereşti veritabile Rosetti.

După o scurtă perioadă în care a locuit în satul Pralea, până la finalizarea amenajărilor de la conac, familia Rosetti s-a mutat în centrul târgului Căiuţi. Curtea de la Căiuţi fusese clădită cu vre-o doisprezece ani mai înainte, de tată, notă în caietul de amintiri Radu Rosetti, în vremea văduviei sale, pe locul unor livezi şi grădini cumpărate de la nişte razasi din satul Caiutul, înfiinţat de bunul meu, hatmanul, în vremea lui Ioniţă Sturdza, pe temeiul unui hrisov al lui Scarlat Calimah. În toată perioada de până la anul 1880, când a fost vândută moşia, invitaţii veneau de peste tot din ţară şi din lume. Relaţiile şi deschiderea de care dădea dovadă Raducanu Rosetti aveau să-l plaseze printre cei mai de seamă oameni ai momentului. Astfel, oricând bine primiţi la conac erau Alexandru Ioan Cuza, viitorul domn al ţărilor romane, Costache Negri, unionist de seamă şi deputat, Manolache Costache Epureanu, prim ministru în două rânduri, Vasile Alecsandri. Acestuia din urmă i s-a oferit tronul Moldovei, dar a refuzat, pentru a înlesni calea spre Unirea Principatelor.

După ce a dispărut orice pericol imediat de război, Carol I s-a hotărât să viziteze Moldova. La 11 august 1866, Raducanu Rosetti a fost informat că domnitorul se va opri în Căiuţi, pentru a lua la el dejunul. Au fost imediat anunţaţi Costache Negri, la Târgul Ocnei, şi Alecu Balş, la Adjud, pentru a lua parte la eveniment. Eroul nostru, Raducanu Rosetti, hotărâse că îşi va primi suveranul la hotarul moşiei. Calculul boierului fu greşit pentru că am dat de alaiul domnesc după ce acesta trecuse hotarul şi era sub casele noastre. Cum a zărit capul convoiului, tata a poruncit vezitiului să întoarcă şi să oprească. Iar când trăsura domnească… a ajuns în dreptul nostru, am scos amândoi pălăriile şi s-au văzut un kepiu aurit răspunzându-ne. Dejunul a avut loc pe balconul de sus, care privia asupra grădinii. Scurta vizită s-a transformat într-o şedere peste noapte, din cauza ploii cumplite. De la Căiuţi, domnitorul a plecat la Târgul Ocna.

Generalul Rosetti a fost propus pentru a ocupa un loc de membru corespondent al Academiei Romane. Actul a fost citit în plenul academic în 3 iunie 1927, fiind semnat de către Nicolae Iorga, Dimitrie Guşti, Alexandru Lapedatu, Simion Mehedinţi şi Ion Nistor.
Considerat drept cel mai important cercetător al istoriei militare, Radu R. Rosetti, care pe parcursul întregii sale vieţi a detestat totalitarismul, a fost determinat să accepte în anul 1941 funcţia de Ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor, în guvernul Ion Antonescu. Din acest motiv a fost arestat, sfârşindu-şi zilele în închisoarea Văcăreşti, la vârsta de 72 ani, la 2 iunie 1949.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

Nu sunt detalii.

Nu sunt detalii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

There are no reviews yet.

Fii primul care lasă un review la “Conacul Rosetti – Căiuți”

Nu sunt detalii