• General
  • Itinerariu
  • Excursia include
  • Pareri
  • Intrebari

Sursa:

Lăcașul de cult este o ctitorie colectivă, după cum rezultă din pomelnicul diptic păstrat până astăzi și care în continuare înșiruie numele sătenilor enoriași care au contribuit la construcția edificiului.

„1806 decem.6. Pomenește pe credincioșii robii tăi Ionichie eromonah, Gavril eromonah, Teodosie, Teocte, Irina și fii săi”

Biserica este ridicată din lemn în anul 1806, data construcției fiind menționată atât în repertoriul lui Nicolae Stoicescu, cât și în inscripția de pe o piatră de la pridvor – ce reprezintă data când a fost terminată și sfințită („1806 aprilie 12”; în urma reparației generale care a avut loc în anul 1967, această piatră a fost fixată pe peretele exterior de la altar, unde se află și în prezent). Pe unul din clopote a fost turnată în bronz o inscripție care menționează același an: „acest clopot s-a făcut cu cheltuiala Sfinții Sale chir Dionisia eromonah Botdgăneanu la anii 1806”.  La data de 05 octombrie 1997 a fost resfințită.

Lăcașul (cu o suprafață de 100 m2) face parte din tipul de plan în formă de corabie, cu pronaosul dreptunghiular și altarul pentagonal decroșat. Aspectul exterior nu mai semăna cu cel de odinioară, deoarece pereții au fost tencuiți cu mortar, temelia a fost cimentuită, iar acoperișul de șindrilă a fost acoperit cu tablă albă, la renovarea din anul 1967 sub preot Toma Sârbu. În condițiile constrângătoare existente în timpul regimului totalitar comunist, preotul a fost forțat să efectueze aceste lucrări cât mai rapid și mai pe neobservate, pentru a putea salva acest monument. Din păcate, în scurt timp, cimentul aplicat pe exterior, direct pe bârne, a carbonizat lemnul, iar biserica a ajuns să fie amenințată de prăbușire.

În anul 1994, sub îndrumarea preotului Ioan Bucă și cu contribuția enoriașilor, s-a trecut la o altă renovare capitală și s-au înlocuit bârnele carbonizate de la baza de jos a pereților, s-au aplicat vertical dulapi de lemn de plop și apoi draniță de brad. S-a făcut subzidire sănătoasă, s-a inclus pridvorul deschis în interior, s-a înlocuit pardoseala tot cu scândură, s-a înlocuit total cupola interioară și șarpanta, de data aceasta în stilul moldovenesc cu poală evazată și turlă tot din lemn pe partea frontală și s-a acoperit cu draniță – cum a fost concepută inițial. Catapeteasma – care este un bun de patrimoniu, a fost restaurată de pictorița Ecaterina Ardeleanu – fiica satului, iar pe pereții interiori s-au aplicat icoane pe pânză și ramă ale aceleiași pictorițe.

Lângă biserică s-a construit o casă de prăznuire, în anul 2002, cu o suprafață de 98 mp. Clopotnița veche a fost și ea renovată odată cu biserica, iar în anul 1997 s-a adăugat o nouă clopotniță, pe schelet metalic, de 13 m înălțime, și s-a donat un clopot de 210 kg.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

Nu sunt detalii.

Nu sunt detalii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

There are no reviews yet.

Fii primul care lasă un review la “Biserica Sfântul Dumitru – Negoieşti”

Nu sunt detalii