• General
  • Itinerariu
  • Excursia include
  • Pareri
  • Intrebari

Sursa: Delia Maria Tatu si Ioan Bodochi – Muzeografi la Muzeul Castelul Corvinilor

Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” este situată în Hunedoara Piaţa Libertăţii nr. 18, în imediata vecinătate a Palatului administrativ, pe un teren care a aparţinut fundației „Simion și Sofia Chirca” și este înscrisă în lista monumentelor istorice având codul HD-II-m-B-03345. Stilul de construcţie al bisericii este cel bizantin cu plan în cruce greacă, iar proiectul a fost întocmit de arhitectul Dumitru Berechet.

Propunerea construirii unei biserici noi a fost înaintată de către Constantin Bursan în anul 1936, când prin intermediul primarului Ioan Brâncoveanu, solicita parohiei ortodoxe să i se pună la dispoziţie un teren. Lucrurile s-au mișcat rapid așa că până în luna octombrie prin bunăvoinţa Consiliului orașului Hunedoara s-au pus la dispoziţia parohiei un teren de 800 de metri pătraţi și s-a constituit un comitet de construcţie din care făceau parte printre alţii primarul Ioan Brâncoveanu,  protopopul Nicolae Suciu și directorul Uzinelor de Fier M. Gheorghiu.

Tot în luna octombrie 1936 a avut loc la Casina Română o ședinţă în care Adunarea Parohială decide ca funcţia de notar să fie ocupată de Nicolae Todea, iar domnii Ioan Popoviciu și Ioan Brătianu să fie membrii verificatori. Deoarece încă din luna septembrie Constantin Bursan donase suma de 3000 de lei, adunarea decide să apeleze și la generozitatea enoriașilor pentru strângerea de fonduri.

Decesul lui Simion Chirca (aprilie 1937) a schimbat situaţia, deoarece acesta a donat toată averea s-a Fundaţiei „Simion și Sofia Chirca din Hunedoara”. Aceasta urmând, conform testamentului, să fie administrată de Consiliului Protopopesc Ortodox Român din Hunedoara. Oportunitatea apărută a creat un diferend între Constantin Bursan și Consiliul Parohial. C. Bursan dorea construirea bisericii pe locul fundaţiei, deoarece acest teren avea avantajul de a fii mai liniștit și nu reducea dimensiunea pieţei, pe când consiliul nu dorea demolarea clădirii din considerente patriotice (cetate rezistentă a românismului pe teren comercial).

În 1939 lucrurile s-au complicat deoarece urmașii lui Simion Chirca au intentat proces de sucesiune prin care solicitau jumătate din averea lui Chirca, iar disputele dintre C. Bursan și Consiliul Parohial încă nu au fost rezolvate. Pentru a depăși acest impas deputatul a transmis consiliului prin intermediul lui Ioan Brâncoveanu faptul că este dispus, dacă biserica nu dorește să pună la dispoziţie terenul gratuit, să dea Bisericii rente de stat în valoare de un million de lei și că dorește să construiască biserica, fără solicita nici un fel de ajutor din partea credincioșilor, din banii săi. Această propunere a deblocat situaţia, așa că în luna mai 1939 Constantin Bursan putea înștiinţa Consiliul Parohial că a luat legătura cu un antreprenor (Emil Prager) căruia i-a acordat un aconto de 3 milioane de lei, restul de peste 9 milioane (9.450.000 de lei) fiind depuși la Banca Naţională. Din procesele verbale întocmite cu ocazia ședinţelor Consiliului Parohial reiese faptul că la construirea bisericii au mai participat cu donaţii și Uzinele de fier care au donat 500.000 de cărămizi și suma de 100.000 de lei și au realizat racordul la reţeaua electrică, Societatea MICA din Brad cu 50.000 de lei, primăria și cetăţenii care deţineau proprietăți pe lângă biserică, care au donat terenuri.

În 15 iunie 1939 se comunică faptul că noua biserică va purta hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și că va avea 33 de metri lungime și 19 metri lățime.

Lucrările au început pe 18 mai 1940 și au fost considerate terminate în 1942, iar sfinţirea bisericii a avut loc cinci ani mai târziu pe 14 octombrie 1947. La ceremonie au fost prezenţi printre alţii Mitropolitul Ardealului dr. Nicolae Bălan, Romulus Zăroni din partea Guvernului, reprezentanţii autorităţilor locale și judeţene.

Materialele de construcţie provin în mare parte din zonă: piatra provine din cariera de la Banpotoc-Hunedoara, marmura adusa din Cariera din satul Alun, judetul Hunedoara, iar cărămida de la Sântimbru. Biserica a fost acoperită cu tabla arămată, iar în vârful cupolelor au fost așezate cruci aurite cu aur de 14 carate. Mobilierul bisericii a fost lucrat de I. Mendel iar fresca și iconografia de către Mina Arbore și Ștefan Constantin din București. Icoanele și chivotul bisericii este confecţionat din argint, iar crucile turlelor chivotului din aur. În turlele bisericii se afla nouă clopote cumpărate de la firma Novotnyi din Timisoara, din care cinci sunt acţionate electric cu ajutorul motoarelor lucrate de meșterul Ioan Fichi din Arad.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

Nu sunt detalii.

Nu sunt detalii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

There are no reviews yet.

Fii primul care lasă un review la “Catedrala ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” – Municipiul Hunedoara”

Nu sunt detalii