• General
  • Itinerariu
  • Excursia include
  • Pareri
  • Intrebari

Sursa:

Biserica de lemn Sfintii Voievozi din satul Cucuieti, dateaza in hrisoavele vremii din anul 1749, cand se arata ca a fost recladita de locuiori impreuna cu preotul si cu cei doi cantareti, si adusa la locatia actuala de la peste trei kilometri in amonte, unde se gasea initial sub forma unei manastiri grecesti datand dinainte de anul 1600, dupa spusele batranilor din zona. Dupa reintoarcerea calugarilor  in Grecia, manastirea a fost parasita si adusa in satul din vale unde avea sa se intemeieze parohia Cucuieti. Intr-un studiu de specialitate din anul 1890 era notat:  „Biserica poporului este de lemn in stare bunisoara, reparata in anii din urma. Asupra fondarii ei nu este nici un veleat si nici pomelnicul ctitorilor nu mentioneaza nimic, decat niste nume insirate spre a fi pomenite”.

Pe clopot se poate citi data de 1808, data la care se crede ca a fost facuta clopotnita  in prelungirea bisericii orginale. In anuarul din 1936 se consemna faptul ca biserica parohiala construita din lemn, ar data de la 1786 si ca a fost reparata in anul 1880 si 1910 de enoriasi. In repertoriul sau, Nicolae Stoicescu, consemna ca biserica de lemn ”Sfintii Voievozi” a fost construita in actuala forma intre anii 1765 si 1768, reparata in anul 1890.

In locul unde se stie ca a fost prima data amplasat schitul grecesc,satenii au ridicat o troita si un adapost de lemn acoperit cu sindrila care se pastreaza pana astazi si unde, o data pe an, de ziua Sfantului Ilie Tezviteanu (20 iulie), crestinii se aduna din toate partile facandu-se rugacini de catre preoti si apoi asezandu-se la masa toata lumea in amintirea celor care au fost acolo si nu mai sunt printre noi, finalizandu-se cu o frumoasa serbare campeneasca.

Amplasata pe versantul sudic la poalele muntelui,biserica de lemn”Sfintii Voievozi” Cucuieti, are planul ornat cu absidele laterale pentagonale, la fel ca si cele ale altarului si pronaosului. Pe temelia din piatra de râu s-a pus talpa şi cununile din bârne orizontale legate ”in frânghiu”. În anul 1942 s-a facut o reparatie generala,a fost reacoperita cu şindrilă şi s-a prelungit pronaosul pe latura de vest,deasupra căruia a fost construita clopotniţa. Acoperisul de şindrila nu a ţinut prea mult timp, fapt pentru care, creştinii împreuna cu preotul paroh au făcut un nou acoperiş din tablă în anul 1969, care se păstreaza până astăzi.

Dupa toate aceste interventii si mdificari,bierica a pierdut din aspectul ei exterior initial, dar câteva elemente din vechea arhitectură străpung tavanul şi scândura exterioară pentru a ieşi la vedere. Este vorba despre consolele de pe latura nordică ale căror chipuri cioplite in lemn,alcătuiesc scena ”încontrării”, fiind de fapt două figuri stilizate infăţişând capul de berbec si capul de lup care se infruntă. Pronaosul a suferit şi el modificări prin adăugarea unui cafas (balcon interior) cu un frumos „grilaj din popi de lemn”Bolta semicilindrică a naosului se prelungeste până în altar pe axul longitudinal, racordându-se la cele două capete prin intermediul unor fâşii curbe.  La fiecare dintre cele doua abside laterale, bârnele se prelungesc si se întrepătrund, formând console minunate, subtil stilizate, în formă de cap de cal. Un foarte interesant decor din tăietură a fost realizat pe fiecare din grinzile superioare,care separă absidele laterale de naos. Catapeteasma a fost făcută la începutul veacului trecut,icoanele fiind pictate in formă de medalioane şi nişe săpate în lemn.

Pictura a fost realizată pe amorsă asemănătoare ipsosului şi se păstreaza in condiţii bune,fiind atribuită unui pictor cunoscut sub numele de Ioan din Solonţ. Uşile împărăteşti de la această biserică sunt pline,ne traforate,fiind decorate cu pictură. Două icoane alcătuiesc scena „Buna vestire”, iar la bază sunt pictate chipurile celor patru evanghelişti. Spaţiile rămase libere de la baza tâmplei au fost pictatecu motive ornamentale laice (vază cu flori,ramuri cu frunze şi flori). Majoritatea celorlalte icoane din biserică datează de la începutul  secolului al 19-lea, fiind pictate în tempera pe lemn. O veche icoană reprezintă pe Sfântul Nicolae binecuvântând cu evanghelia şi este realizată la mijlocul secolului al 18-lea. Într-o manieră aparte au fost realizate picturile de pe uşile diaconeşti, care infăţişează mai mult sfinti grupaţi astfel: în dreapta Sf.Vasile cel Mare, Sf.Grigorie Bogoslavul şi Sf.Ioan Zlataost, în stânga: Arhidiaconii Ştefan, Haralambie şi Ioan Botezătorul. Biserica are o foarte frumoasă strană arhierească care este bogat împodobită cu motive ornamentle sculptate, inspirate din arta cultă (torsade,aripi). Strana este sprijinită la baza de doi balauri sculptati in rând,asemănători cu doi lei.

În biserică se mai păstrează pomelnicul triptic din anul 1803 refăcut în anul 1885.Biserica de lemn”Sfintii Voieozi” din Cucuieţi rămâne importanta prin arhitectura ei,păstrând totodata o originală decoratiune din lemn,la care se mai adauga o valoroasă zestre de icoane pictate în tempera şi ulei.Biserica a funcşionat in sistem de parohie începând din anul 1931,conform unei declaraţii date de preotul Ioan Stamate care se angajează să slujească fără salaiu timp de un an,după care biserica va trece la bugetul statului.Începând cu anul 1936 s-au demarat lucrăile la noua biserică şi s-au încheiat in anul 1950, şi de atunci nu s-au mai ţinut slujbe regulate în biseica monument.

În prezent biserica este conservată bine,având loc doar doua slujbe pe an,una în duminica din ziua de înviere, iar a doua  fiind în duminica Tomei.

 

Share sau like daca ti-a placut articolul:

Nu sunt detalii.

Nu sunt detalii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

There are no reviews yet.

Fii primul care lasă un review la “Biserica de lemn Sfintii Voievozi – Cucuieţi”

Nu sunt detalii