• General
  • Itinerariu
  • Excursia include
  • Pareri
  • Intrebari

Sursa: Centrul National de Informare si Promovare Turistica Hunedoara, destepti.ro (foto)

Biserica Sfantul Ierarh Nicolae este unul din putinele edificii ecleziastice ortodoxe din perioada medievala ridicate in mediul urban. Lacasul a fost construit din piatra bruta, amestecata cu caramida arsa si legata cu mortar din nisip de rau si var nestins.

Partea veche a bisericii prezintă o inedită îmbinare a două categorii de elemente, unele de factură bizantină (nava în cruce greacă înscrisă), altele aparținătoare sferei goticului (absida, constând dintr-un poligon cu unghiul în ax); ulterioară este adosarea pronaosului rectangular și a turnului-clopotniță.

Naosul are o înfățișare aparte. În mijlocul său, încadrând un spațiu rectangular, se află patru coloane solide, terminate la capete cu câte un octogon; spațiul dintre ele este acoperit cu o cupolă, așezată pe un tambur rotund.

Lumina pătrunde în navă prin douăsprezece ferestre, patru dintre ele fiind dispuse la nivelul pereților, iar celelalte opt, de formă alungită, străbătând tamburul cupolei. Absida altarului este asemănătoare cu cea a vechii biserici din Bârsău. Pronaosul, adăugat, probabil, în anul 1634, este acoperit cu un tavan din lemn. Turnul de deasupra unicei intrări apusene a fost adosat în anul 1827; are patru niveluri și este prevăzut, în partea superioară, cu o galerie de lemn spațioasă. În deceniul al treilea al secolului al XX-lea, un amplu șantier de restaurare a vizat consolidarea fundațiilor și a stâlpilor de susținere a bolții, prin turnarea unui brâu de beton.

În naos, deasupra ușii de intrare, se găsește o pisanie în limba slavonă, care atestă atât reînnoirea lăcașului în anul 1634, cât și împodobirea pereților interiori cu o frumoasă pictură, două decenii mai târziu: „Cu vrearea Tatălui și cu ajutorul Fiiului și cu săvârșitul Sfântului Duhu, întemeietu-s-au această sfântă și dumnezăiască besearecă, pre hramu Sfântului Nicolae, în zilele prealuminatului Craiu Ardealului Gheorghie Racoți cel Bătrân, în cursul anilor 1634, cu osteneala și împreună cu toată cheltuiala a protopopului Ianăși ot Hinidoră i protopop Nicolae i Vasilie snă protopop Ianăși și Statie gineri-său, și cu mila a mulți neguțători s-au zidit ca să fie pomană părinților și sufletelor dumnealor și cari în cursul anilor 1654, aflatu-s-au lăngă ctitorii cei bătrăni, iar niște neguțători creștini, Dumitru Mărcocianul din Hinidoră și cu Nicolae Crăciun de o au zugrăvit și o au înfrumustățat, iar cheltuiala din osteneala dumnealor, ca să fie pomană părinților și sufletelor lor păn în veaci. Amin. Pis msța Avgusta dni 20, văleat 1654. Varul și aurul la păreți și stălpișor au dat-o iară popa Nicola”. Luându-se ca punct de plecare această inscripție, în Șematismul Diecezei Lugojului din 1903 se susținea, eronat, că sfântul lăcaș a fost construit abia în anul 1634, când principele maghiar Gheorghe Rákóczi I, deranjat de bocetele femeilor din vechea biserică, aflată în imediata apropiere a castelului, ar fi dăruit terenul pe care se află edificiul de astăzi.

Decorul mural, realizat de „mult-greșitul și nenorocitul Caian Constantin și Stan zografi”, se caracterizează prin compoziții cu personaje numeroase, scenele având ca fundal un cadru arhitectural pitoresc, cu o multitudine de detalii. Tâmpla a fost pictată cu același prilej, pe o icoană împărătească se precizează că „această icoană am pictat-o eu, Constantin Zograf, în anul 1654”. Din păcate, din zestrea inițială nu se mai păstrează astăzi decât două icoane: „Deisis” și „Adormirea Maicii Domnului”. Alte două, „Sfântul Nicolae” și „Maica Domnului cu Pruncul” (Hodighitria), de o rară frumusețe, au fost aduse de la mănăstirea Plosca (distrusă de tunurile generalului austriac Adolf von Buccow) în 1762; pentru a fi încadrate alături de celelalte s-a dispus tăierea părții lor inferioare.

Prin compararea cromaticii, a tehnicii de execuție și a unor detalii de pictură, Marius Porumb a concluzionat că ambele au fost executate de același meșter, ieromonahul Gavriil, autorul ansamblului pictural de la Bălinești, ctitoria logofătului moldovean Ioan Tăutu. Alte icoane, pierdute astăzi, vor fi fost executate de zugravii Dragotin cel Bătrân, Constantin și Simeon, menționați în vechiul pomelnic al bisericii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

Nu sunt detalii.

Nu sunt detalii.

Share sau like daca ti-a placut articolul:

There are no reviews yet.

Fii primul care lasă un review la “Biserica cu hramul ,,Sfântul Nicolae” – Municipiul Hunedoara”

Nu sunt detalii